Nevoi şi dorinţe
Materii prime
Diferiţi oameni au nevoi diferite şi ei percep nevoile şi dorinţele într-un mod diferit. O mamă care munceşte ca agent de vânzări are nevoie de o maşină ca să-şi ducă la îndeplinire munca sa. Un student în vârstă de optsprezece ani poate dori o maşină dar nu neapărat are nevoie de ea. Un angajat al unei bănci care munceşte multe ore poate considera că are nevoie de un MP3 pentru a se relaxa mai bine seara când face jogging. Un alt angajat al unei bănci poate considera că un MP3 nu este o necesitate şi că se relaxează mai bine dacă se plimbă cu câinele lui într-un parc din apropiere şi se bucură de natură.
Nevoile şi dorinţele noastre sunt adesea determinate de locurile şi contextele în care trăim, lucrăm sau ne jucăm. Simultan, produsele şi serviciile pe care le folosim sunt determinate de către aceste nevoi şi dorinţe şi, ca rezultat utilizarea acestor produse sau servicii va avea un impact asupra diferitelor locuri şi contexte în care trăim.
Nu trebuie să uităm că aceste contexte nu sunt compuse doar din materiale, structuri sau tehnologii construite de către oameni. Oamenii sunt în general prezenţi sau chiar implicaţi. Astfel deciziile care au fost luate determină utilizarea produselor şi tehnologiilor şi ele au impact asupra altor persoane într-un mod direct sau indirect.
Anumite necesităţi de bază sunt comune pentru toţi oamenii: hrană, apă, adăpost, educaţie, sănătate. Dar lumea nu a ajuns încă în stadiul în care aceste nevoi de bază sunt disponibile pentru toţi oamenii într-un mod egal. Echitatea în distribuţia resurselor la nivel global este încă o provocare. Anumite necesităţi ale populaţiei din ţările dezvoltate pun în pericol necesităţile populaţiei din ţările mai puţin dezvoltate economic.
Adolescenţii din Europa îşi pot dori o garderobă mai mare din care să aleagă o ţinută pentru sâmbătă seara, dar această alegere poate avea un efect asupra copiilor din Sri Lanka care nu pot merge multe ore la şcoală pentru că trebuie să meargă la lucru pe câmpurile cu culturi de bumbac pentru a produce o cantitate mai mare de materie primă. Managerii restaurantelor fast-food din Europa sunt foarte încântaţi de cartofii prăjiţi care se regăsesc în meniu, dar ei nu realizează că într-o ţară îndepărtată multe familii şi-au preschimbat culturile pentru a creşte tipul potrivit de cartofi, uneori cu consecinţe negative asupra mediului în care trăiesc.
