Ce sunt Serviciile Universale?

Deşi furnizarea serviciilor de interes general se schimbă în mod dramatic, consumatorii au în continuare drepturi de accesat, pentru servicii sigure şi de încredere, de bună calitate , cu termeni rezonabili şi preţuri disponibile, cu proceduri eficace de redresare şi compensaţii dacă lucrurile merg rău. Au dreptul, de asemenea, să beneficieze de informaţii clare despre preţuri şi furnizori, de sisteme transparente de regularizare, de a fi trataţi în mod corect, de fi reprezentaţi astfel ca interesele lor să fie protejate în mod eficient.

Din momentul în care serviciile de interes general sunt esenţiale pentru viaţă, sănătate şi participare, consumatorii au nevoie de garanţii. Iată de ce liberalizarea acestor servicii vitale a fost însoţită de reguli care să asigure că interesele consumatorilor sunt pe deplin respectate.În particular, legislaţia europeană defineşte noţiunea de obligaţie a serviciului public sau Obligaţie a Serviciului Universal în scopul de a se asigura că livrarea permanente a unei game de servicii uşor acceptabile de către consumatori este garantată, permiţând consumatorilor de a culege beneficiile complete ale unei pieţe competitive.

Aşa cum este descris în Comunicare Comisiei Europene despre „Serviciile de Interes General în Europa”, (COM 96/443), conceptul de serviciu universal, la fel ca şi serviciile de interes general, este „destinat să servească societatea privită ca un întreg şi prin urmare pe toţi cei care trăiesc în ea”. Scopul aplicării conceptului de serviciu universal în serviciile de interes general este de a ne asigura că oricine are acces la anumite servicii esenţiale de înaltă calitate, la preţurile pe care şi le permit”. În Comunicare Comisiei Europene despre „Serviciile de Interes General în Europa”, (COM 96/443),conceptul de serviciu universal este definit în termenii unor principii largi cum ar fi: egalitate, universalitate, continuitate şi adaptabilitate; iar în termenii unor practici solide: deschidere în management, stabiliirea preţurilor şi finanţarea, examinarea prin organisme independente de cei care operează serviciile”.

Conceptul de serviciu universal a fost privit ca având o potenţială aplicare pentru toate serviciile de interes general. Ideea era că principiile largi au nevoie de a fi transpuse în cerinţe specifice- cerinţe legate de serviciile universale pe o durată de timp sau obligaţii ale serviciilor publice- sector de sector.