Banii

Banii

Banii

1. Ce sunt banii?

În viaţa de zi cu zi folosim noţiunea de „bani” pentru a exprima unul dintre cele trei concepte:

a) Monede şi bancnote de hârtie (numerar): („Timpul costă bani”)

b) Avuţia unei persoane: („Bill Gates are o groază de bani”)

c) Venitul unei persoane: („E fantastic să lucrezi într-o bancă şi să câştigi mulţi bani”)

Când economiştii se referă la bani, au o conotaţie diferită în gând: „Banii reprezintă tot ceea ce este acceptat la nivel general în efectuarea de plăţi pentru bunuri sau servicii sau în rambursarea datoriilor.”

2. Funcţiile banilor

Deşi economiştii se contrazic în ceea ce priveşte funcţiile banilor, aceştia definesc în marea majoritate trei funcţii:

1. Banii ca mijloc de schimb

2. Banii ca etalon monetar

3. Banii ca măsură a valorii

Banii ca mijloc de schimb

Imaginaţi-vă o economie fără bani – o economie de schimb, trocul – unde toate bunurile şi serviciile ar trebui să fie schimbate în mod direct unele cu altele. Pentru ca acest lucru să funcţioneze, amândoi partenerii de schimb trebuie să ofere un bun sau serviciu pe care celălalt îl cere – „dubla coincidenţă a nevoilor”. Această metodă de schimb complică comerţul foarte mult şi creează costuri de tranzacţie mari (mai ales timpul irosit la efectuarea trocului). Astfel, în majoritatea tranzacţiilor din economiile moderne, banii sunt utilizaţi ca mijloc de schimb astfel încât nu trebuie să ne întrebăm dacă 5 ouă valorează cât 0.05 cursuri de economie, 6 banane, 2 grame de titan sau 0.01 litrii de petrol.

Dar pentru a funcţiona ca mijloc de schimb, banii trebuie:

• Să fie standardizaţi uşor
• Să fie acceptaţi pe plan larg
• Să fie divizibili
• Să fie portabili
• Să nu se deterioreze rapid în valoare

Pentru a şti mai multe despre bani ca mijloc de schimb, accesaţi modulul Servicii Financiare pe site-ul Dolceta sau informaţiile despre Banking.

Banii ca etalon monetar

Banii sunt cel mai întâlnit mijloc de măsură a valorii economice dintr-o economie. Preţurile bunurilor şi serviciilor nu sunt indicate de regulă cu referire la alte bunuri şi servicii, ci referindu-se la un singur bun „numeraire”, banii. Din nou, acest lucru creează un beneficiu imens informaţional şi din punct de vedere al costurilor faţă de economia de schimb.

Banii ca măsură a valorii

A treia funcţie a banilor reflectă capacitatea acestora de a-şi menţine o parte din valoare în timp. Indivizii folosesc o parte din venitul lor pentru consum şi o parte pentru economii. Banii reprezintă doar un mijloc de a economisi, alte mijloace fiind obligaţiuni, acţiuni, case, chiar şi bunuri de consum. Multe dintre aceste bunuri aduc clar beneficii faţă de bani – ele asigură alte beneficii precum cazare sau dobândă. Banii, pe de altă parte, pot să îşi piardă valoarea prin inflaţie.

Atunci de ce îşi păstrează oamenii o parte din economii în bani? Răspunsul la această întrebare este lichiditatea. Banii pot fi foarte uşor şi relativ rapid convertiţi în altceva – banii reprezintă bunul cel mai lichid.

3. O scurtă istorie a banilor

Formele istorice ale banilor ca mijloc de plată:

• Banul-marfă
• Banul-semn
• Cecuri
• Sisteme electronice de plată
• E-money

Banul-marfă: metale preţioase precum aurul sau argintul sau alte bunuri valoroase

Acesta a fost principalul mijloc de plată în majoritatea societăţilor din timpurile clasice până acum 200 de ani.

Dar:

• Valoarea lui nu este neapărat uşor de demonstrat pentru toată lumea. Probleme precum falsificarea sau devalorizarea au fost frecvente în istorie.
• Este de obicei greu şi dificil de transportat.
• Valoarea lui variază cu valoarea bunului de bază (de exemplu, argint) şi este astfel supus fluctuaţiilor în cererea şi oferta acestor bunuri.

Banul-semn

Banii de hârtie au urmat după banul-marfă. Banii de hârtie s-au convertit rapid în ban-semn – bani emişi de guverne care erau deţinătorii legali, dar fără drept de convertibilitate. Banul-semn este mai uşor de transportat şi nu este supus fluctuaţiei cererii şi ofertei precum banul-marfă.

Dar:

• Poate fi utilizat ca mijloc de schimb doar dacă este acceptat la nivel general, ceea ce nu e mereu un lucru sigur
• Banul-semn se bazează pe aşteptările indivizilor cu privire la valoarea banilor de hârtie şi pe integritatea autorităţii monetare. Dacă oamenii nu mai cred în valoarea banului-semn, sistemul se destramă.
• Banul-semn are de asemenea probleme similare cu cele ale banului-marfă. Poate fi uşor furat şi de multe ori supus contrafacerii.

Banii de credit

Banii de credit ilustrează deţinerea unui drept asupra cuiva (o persoană sau o instituţie) care poate fi folosit pentru a cumpăra bunuri şi servicii.

Exemple de bani de credit includ in general orice instrument financiar (ex. titluri de stat, obligatiuni corporative etc) care nu sunt rascumparabile imediat, la cerere.

Banii de credit diferă de banul-marfă şi banul-semn prin 2 moduri:

• Nu se pot plăti la cerere
• Există un anumit element de risc, acela că valoarea în momentul plăţii poate fi mai mică decât valoarea prezisă în momentul cumpărării.

Link către Inflaţia şi Riscul

4. Banii în context internaţional

Monedele şi bancnotele din România

Banca Naţională a României este singura instituţie autorizată să emită însemne monetare sub formă de bancnote si monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României. Bancnotele şi monedele sunt acceptate la valoarea nominală pentru plata tuturor obligaţiilor publice şi private.

Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia este banul.

In prezent sunt in circulatie urmatoarele monede: de 1 ban, de 5 bani, de 10 bani, si, respectiv de 50 de bani.

Bancnotele aflate in circulatie sunt: bancnota de 1 leu, bancnota de 5 lei, bancnota de 10 lei, bancnota de 50 lei, bancnota de 100 lei, bancnota de 200 lei, bancnota de 500 lei.

O reprezentare fidela a monedelor si bancnotelor aflate in prezent in circulatie se gaseste la urmatoarea adresa web: http://www.bnr.ro/Monede-si-bancnote-in-circulatie-724.aspx .

Mai multe despre trecerea Romaniei la moneda Euro la aceasta legatura: http://www.bnr.ro/files/d/Noutati/Prezentari%20si%20interviuri/R20070517Guv.pdf

Semnificaţia schimbului valutar

Aproape fiecare naţiune are moneda sa naţională pentru a efectua plăţi în interiorul graniţelor. Cu toate acestea, valuta străină este necesară pentru tranzacţii financiare peste graniţele naţionale – un mecanism trebuie să existe care să asigure acces la valuta străină, astfel încât plăţile să poată fi făcute într-o formă acceptabilă pentru străini.

„Schimbul valutar”, prin definiţie, se referă la valoarea banilor calculaţi în valuta altei naţiuni. Orice persoană care schimbă bani din valuta naţională în valuta altei ţări participă la schimbul valutar.

Rate de schimb Ratele de schimb indică numărul de unităţi de valută străină egale cu o unitate de valută naţională.

Exemplu: 1 € = 1,4272 $

Deprecierea e o micşorare a valorii unei valute comparativ cu o altă valută. O valută depreciată este mai puţin valoroasă (mai puţin costisitoare) şi astfel poate fi schimbată (cumpărată) cu o valoare mai mică de valută străină.

Dacă $1/€1 se schimbă cu $1.20/€1 înseamnă că dolarul s-a depreciat comparativ cu euro. Acum este nevoie de $1.20 pentru a cumpăra un euro, ceea ce înseamnă că dolarul este mai puțin valoros. În acest caz, euro s-a apreciat comparativ cu dolarul și este mai valoros.

Instituţii de interes:

• Banca Naţională a României (BNR)
• Adresa: București, Str. Lipscani nr.25, sector 3
• Tel. centrală: +4 021 313 04 10, 021 315 27 50
• Fax: +4 021 312 38 31
• E-mail: Info@bnr.ro
• Adresă web: http://www.bnr.ro

---

Resurse şi informaţii